Sharia pentru Noul An

In luna septiembre 2017, un barbat pe nume Mark Feigin a publicat cinci comentarii in pagina de Facebook a unui centru islamic. Nu erau amabile cu islamul. „Cu cat lasam mai multi musulmani sa intre in America, tot mai mult terorism vom avea”, a scris el. A zis ca islamul era „periculos” si ca nu-si are locul in civilizatia occidentala. In doua din comentarii a folosit limbaj vulgar sau obscen. Pe 20 decembrie, statul California l-a dat in judecata pe Feigin, acuzandu-l de incalcarea codului penal, fiind vinovat in concret de un delict de „hartuire permanenta” a unor persoane a caror religie „a ridiculizat si dispretuit”.

Eugene Volokh, profesor de Drept de la UCLA, al carui blog Volokh Conspiracy este un website popular unde se trateaza si dezbat teme juridice, a scris asupra cazului lui Feigin in 29 decembrie, semnaland ca, urmand logica procurorului general, statul ar putea acuza cetatenii care scriu comentarii critice in, de ex., website-ul Asociatiei Nationale a Pustii, NRA, sau intr-o pagina pro-Trump.“ „Acest lucru nu poate fi in nici un fel consecvent cu primul amendament”, a spus Volokh.” Nu, nu este coerent, dar este coerent cu legea islamica, sharia. Cruda realitate este ca azi, in Occident, ar fi imposibil ca guvernul sa acuze pe cineva pentru ca ridiculizeaza sau dispretuieste o organizatie care vinde arme sau un politician crestin. Toate actiunile legale extraordinare sunt rezervate exclusiv pentru a-i pedepsi pe cei care critica islamul.

Iata cazul scriitorului danez Lars Hedegaard, care a fost condamnat pentru „discursul urii” in 2011, pentru ca a zis, intr-o conversatie privata in propria casa, ca multe femei si fete musulmane sunt violate de catre membrii propriilor familii. (Condamnarea sa a fost revocata de Tribunalul Suprem danez).

Politicianul olandez Geert Wilders, a fost judecat de trei ori in Olanda, pentru „discursul urii” impotriva musulmanilor.

Difuncta scriitoare italiana Oriana Fallaci, a fost judecata in Franta si Italia pentru „incitare la ura religioasa” si respectiv „difamarea islamului”.

Politiciana finlandeza Terhi Kiemunki, a fost gasita vinovata de „calomnie si insulte la adresa adeptilor islamului” pentru ca a afirmat ca „toti teroristii din Europa sunt musulmani”.

In fiecare zi, in lumea occidentala, exista opinii asupra multor teme in carti, ziare, reviste, discursuri si interviuri la televiziune si radio. Dar foarte putine opinii declarate ajung in proces pentru calomnie sau defaimare personala, si foarte rar un procuror al guvernului acuza un cetatean de „discurs al urii” pentru ca a criticat un grup sau religie (in afara de islam). Invariabil, problema in cauza este Islamul. Politicienii si comentatorii justifica aceste urmariri penale pe motiv ca musulmanii din Vest sunt o minoritate vulnerabila si ca vorbind de rau religia lor ar putea provoca prejudecati si chiar violenta impotriva lor. Dimpotriva: este evident ca adevaratul motiv este acela ca cei aflati in pozitii de autoritate se tem de violenta musulmanilor daca-i critica.
The Guardian a publicat un articol al lui Ed Pilkington, in care informa ca, in SUA, in 2017, au fost prezentate proiecte de legi in 18 parlamente statale care interzic legea Shariei. „Expertii juridici subliniaza ca legile nu sunt necesare”, a scris Pilkington, „deoarece Constitutia Statelor Unite este legea suprema a natiunii si orice lege straina este subordonata ei”. Pilkington a citat mai tarziu alti „experti” – de la Southern Poverty Law Center (SPLC) si de la Consiliul pentru Relatiile Americano-Islamice (CAIR), care are legaturi cu terorismul – in sensul ca legile impotriva Shariei „marginalizeaza si exclude si mai mult comunitatea musulmana”, normalizeaza „islamofobia” si asa mai departe. Dar Pilkington nu spune un cuvant ca sharia este in crestere in Occident, si nu mai putin in tara lui, Regatul Unit, unde politia nu urmareste criminalii musulmani de frica sa nu fie acuzati de delictul de ura. Nu aminteste in articol ca anul trecut in iunie in Irlanda de Nord au fost arestati trei barbati pentru ca au raspandit „material antiislamic”, si doua persoane arestate in West Mercia pentru ca au ars un Coran. Pilkington nu mentioneaza nimic despre procesele in stil sharia impotriva lui Wilders, Hedegaard si altii. Nu spune nimic despre un tribunal german care in iunie anul trecut a „autorizat o autoproclamata politie a shariei sa aplice legea islamica in localitatea Wuppertal”. Pilkington nu spune nimic despre o lege germana asupra discursului de ura care obliga retelele sociale sa elimine publicatiile ofensive. Legea, care a intrat in vigoare la 1 ianuarie, nu specifica ce anume constituie o publicatie ofensiva, si nu-i nevoie: toata lumea stie despre ce fel de interziceri e vorba. Prin aceasta lege Beatrix von Storch si Alice Weidel, functionare ale partidului AfD, de Anul Nou au fost eliminate de Facebook si Twitter.

Der Spiegel a aplaudat aceste actiuni represive dar a lamentat ca astfel Storch si Wiedel vor aparea ca (sic) victime. Der Spiegel respinge declaratiile functionarei de la AFD, ca noua lege inseamna „sfarsitul libertatii de opinie”. Bild insa, a recunoscut pericolul noii legi si a publicat „Va rugam, eliberati-ne de politia gandirii”! si a cerut ca noua lege sa fie abolita imediat.

https://www.gatestoneinstitute.org/11692/sharia-new-year

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s